Densitatea pixelilor este calculata ca fiind numarul pixelilor de pe un senzor raportat la marimea acestuia. Poate fi folosit pentru a intelege cat de dens este un senzor si ajuta la compararea calitatii a doua aparate foto digitale cu senzori de marime diferita si numar de pixeli diferit. Deoarece aria de colectare a luminii si eficienta fiecarui pixel variaza in functie de tehnologia folosita si de producator, densitatea pixelilor nu trebuie folosita pentru a prezice calitatea imaginii ci doar ca un parametru pentru a intelege senzorul de imagine.

Senzorul de tip APS-C folosit in multe aparate foto moderne cu obiectiv interschimbabil are o arie de aproximativ 3,5 cm², in timp ce senzorii 1/1,7" si 1/2,3" folositi in aparatele compacte au arii de 0,43 cm² si respectiv 0,29 cm².

Pentru a va face o idee despre semnificatia acestui lucru, denistatea pixelilor intr-un aparat Nikon Coolpix S70 este de 43 MP/cm². Aceasta se traduce in 12,1 megapixeli pentru senzorul 1/2.3" al acestui aparat, dar daca aceasta densitate ar fi aplicata senzorului unui aparat Nikon D3X acesta din urma ar trebui sa aiba 370 megapixeli.

Calculul este bazat pe numarul efectiv de pixeli, astfel incat atat pentru senzorii CCD si CMOS cat si pentru cei de tip Foveon, un fotosit este considerat un pixel. In cadrul tehnologiei Super CCD SR de la Fujifilm, fiecare fotosit contine o dioda "s" si o dioda "r" dar contribuie cu doar un pixel la imaginea finala, asa ca este considerat un pixel.

Aici este o intreaga dezbatere deoarece specialistii Foveon numara trei pixeli pentru fiecare fotosit de pe senzorul lor. Astfel noii senzori, desi au 4,7 milioane fotosituri sunt prezentati de Sigma ca avand 14,1 megapixeli. Ca de obicei adevarul este undeva la mijloc: datorita tehnologiei revolutionare cele 4,7 milioane fotosituri produc o imagine de calitate echivalenta cu cea produsa de un senzor CCD sau CMOS de 9-10 megapixeli.